László Rákosy: ”Serviciile oferite de natură sunt multiple și complexe. Va trebui să învățăm să le percepem și să le apreciem”

László Rákosy: “Prin pierderea biodiversității se ajunge la colapsul ecologic al planetei.” Pasiunea domniei sale pentru fluturi a început la vârsta de 10 ani, când a avut privilegiul să vadă colecția adevărată de fluturi a profesorului său de biologie, Michael Konrad. Această pasiune l-a determinat să studieze biologia pentru a cunoaște și înțelege mai bine viața spectaculoasă a necuvântătoarelor. Acum, profesorul László Rákosy este director al Departamentului de Taxonomie și Ecologie în cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și președintele Societății Lepidopterologice Române. Cartea sa, “Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie, conservare”, l-a fascinat deja pe Charles, Prinț de Wales, moștenitor al tronului Regatului Unit și prieten al ținutului transilvan. Prin protejarea neprețuitului Albăstrel transilvan (Pseudophilotes bavius hungarica), profesorul László Rákosy merge cu pasiune pe urmele celebrului naturalist Alexandru Borza, cel care a înființat o arie protejată, acum nouă decenii, pentru protejarea plantei unice Astragalus peterfii. Albăstrelul transilvan este un fluturaș endemic pentru habitatele cu caracter stepic din Câmpia Transilvaniei și a devenit un simbol al Transilvaniei. Deși este protejat în România, Albăstrelul transilvan este cunoscut mai mult în străinătate, fiind trecut pe lista speciilor protejate de UE. Cea mai importantă populație s-a menținut în Situl Natura 2000 de la Suatu, la 35 km nord de Cluj-Napoca, unde numeroși specialiști și iubitori ai naturii veneau anual, la sfârșit de aprilie sau început de mai, pentru a vedea și admira acest unicat al naturii. Potrivit opiniei profesorului László Rákosy, oamenilor trebuie să le pese de protejarea speciilor endemice pentru că acestea trăiesc în areale foarte restrânse, iar perturbarea mediului în care trăiesc poate duce la extincția lor din patrimoniul mondial. Din nefericire, în anul 2016, populația de Albăstrel transilvan de la Suatu a fost complet distrusă când jaleșul cârn (Salvia nutans), planta preferată a fluturelui, a fost consumată de oi, exact în perioada în care în inflorescențele plantei se găseau ouăle și larvele acestuia. Dacă autoritățile locale ar fi fost vigilente, Albăstrelul transilvan ar fi putut deveni un brand local, așa cum alte specii endemice au devenit simboluri naționale, pentru multe dintre țările lumii. Dacă un bun din patrimoniul cultural mai poate fi restaurat, reparat sau îmbunătățit, dispariția unui taxon endemic nu poate fi înlocuită sau reparată prin niciun efort. Omenirea trebuie să învețe să mențină biodiversitatea la acel nivel la care rețelele ecologice să rămână funcționale. Sub îndrumarea profesorului László Rákosy, Societatea Lepidopterologică Română, alături de alte câteva ONG-uri, s-a implicat masiv în ultimii 15 ani în procesul de conștientizare a comunităților locale cu privire la atitudinea față de natură. Susține practicarea artei compromisului, ce va permite lăsarea brâielor de vegetație spontană dintre parcele ori proprietăți, pentru polenizatori și parazitoizi. Acestea vor reduce pesticidele și vor facilita certificarea produselor ”BIO”. În acest fel, câștigurile vor fi mai mari în timp, iar biodiversitatea refăcută. Profesorul László Rákosy iubește oamenii, expedițiile în zone mai puțin cunoscute (Amazon, Africa, Asia etc), familia, cei doi câini și arta fotografiei. Relația sa cu natura este una specială, iar pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 l-a determinat să redescopere frumusețea Munților Apuseni, a grădinii sale, a plantelor și pomilor pe care îi îngrijește. Natura poate exista fără OM, omul fără NATURĂ nu!

Abstract licence: CC BY-NC

A person counts once a day per paper. We keep no cookie and no address: a reader is a hash that changes every day. Any month under five reads shows no number.